Ryan Adams - Wonderwall

I said maybe...You're gonna be the one who saves me?
search more

answer

Respuns la scrisoarea adineaouri pusa.

Multe pretuite jupane si prietene!

Nu starile imprejur ale averilor domniei tale, ci caracterul cel nobil si plin de bunatate m-au hotarat pre mine a lua mana domniei tale. Ce se atinge despre socotinta nasterii, de mult am judecatsi am vazut ca in toata starea numai purtarea cu omenie si faptele cele bune fac pe om norocos. De pot eu, cu intaetatea insusirilor mele ceva adaoge la norocirea domniei tale, de esti domniia ta cu persoana cea pentru bucuria casii sprijonita, indestulat, de poftesti domniia ta ca pururea sa aibi o faptura credincioasa carea intru toate sa fie partasa, asa, nici eu nu ma voi rusina deaca voiu da domniei tale inima si mana mea. Grija mea care eu o voiu purta pentru toate cele ce se ating de domniia ta, aceaiasi va fi marturie cum ca noi vom petrece viiata cu bucurie; si ca acestea sa vina cat mai de curund la impliinire, aceasta numai de la domniia ta atarna. Mai de parte, raman cu adevarata observantie si dragoste,

A domniei tale, s.a.

request

Thema: scrisoare de petit a unui negutitoriu bogat la una domnisoara orfana(saraca), insa cu bune insusiri darauita.

De bun gen nascuta domnisoara!

Mai nainte de doi ani avuiu ocasie (prilej) de a te cunoaste si petrecandu-mi atunci cu domnia ta una zi intreaga, am iscusit istetia si insusirile cele nobile si prea laudate care pe mine asa de indraznet ma facura cat, iata, acum, cu inima deschisa iti descopar vointa si pofta mea, de carea nici n-ai gandit; aceasta se cuprinde acolo, ca eu, din deschlintita pretuire si din nespusa dragoste carea o am catra domniia ta, sunt aprins de pofta in veac de a te avea soata mea. Eu stiu, nobila domnisoara, impedecarile pe care le-ai putea face si de care m-as teme, de nu as fi incredintat ca domniia ta, ca cea inteleapta, sti cu dreptate judeca. O domnisoara de a face legatura ca aceasta cu un cetatean, numai unii ca aceia vor zice ca e fara socoteala facuta, carii nu vor sti cu cata observantie pretuesc eu pe domnicela si cu cata intelepciune iarasi domnicela stie pune in cumpana judecarii cugetele cele scunde ale lumii. Stramosii mei totdeauna fiind cetateni vestiti si oameni de omenie in orasul sau, intra cei mai de frunte pururea s-au socotit, de aciea nici despre unul nu voiu rusina. Tata-meu avand noroc in negutitoriia sa, au capatat mai incolo cunostinta si crezamant la familiie cele mai mari; numai eu unul sunt mosteanul a toata avutiia lui ce au ramas carea prisosinta are in toate cele trebuincioase pentru vietuire si pentru tinerea casii. Acum, mie nu-mi mai lipseste alta pentru norocul meu vremelnic decat darul acela de a putea o persoana inteleapta si plina debunatate a castiga, pe cum esti domniiia ta gratioasa domnicea. Si fiindca domniia ta nu ai nici parinti, nici alte rudenii pe aproape, deci norocirea mea numai de la invoirea si fagaduinta domniei tale atarna. Pot eu avea nadejde? Aceasta va cadea domniei tale cu greu, pe unul ca acela a-l face norocos, carele fara de domnia ta nu poate fi? Poftesti, nobila domnisoara, ca intaietatea cea nobila care carea natura mosilor mei au tagaduit, eu, cu bani sa o pot castiga? Dar pentru aceia mai din adins doara te voi iubi, decat ce te iubesc acum? Si inaintea ochilor domniei tale de te vei indura a pleca dupa mine, doara mai mare vrednicie voiu capata? Eu gandesc ca nici una nu va fi din amandoo. Si tocmai de poftesti aceasta eu voiu face, insa nu fac bucuros. Eu astept raspusul cu mare nerabdare. Si nu ma lasa indelung in trista nestiinta, da-mi semne, pot eu nadajdui ca ma vei dariu cu acea ingaduinta, ca sa ma pot numi

al domnisoarei, s.a.

by rote

In clipa cand m-ai uitat nu ai pierdut nimic. Ai renuntat la dorinta de a descoperi.
Daca ai incerca sa ma imaginezi acum, ai ramane vesnicii intregi pe ganduri... te-ar coplesi o senzatie stranie care ti-ar zdruncina fiinta intreaga cu fiecare cuvant pe care l-ai spus si auzit, cu fiecare gand care te-a tinut in viata, cu fiecare buza pe care ai simtit-o pe pleoapa, cu fiecare suvita pe care ai rasfatat-o cu degetele tale, cu fiecare data cand nu m-ai privit...
Ai vrut sa nu iti doresti... Bizar cum iti poti refuza tie pe tine... Cum reusesti sa te amagesti ca nu te afecteaza momentul, ca nu te striga clipa si ca ti se contracta timpul? Fiecare gand al tau e o noua lacrima sub ochiul meu... Fiecare lacrima a mea e un nou univers innecat in el insusi prin el insus... Fiecare univers nu e decat o noua farama uzata in inconstienta ta...
Oare de cati ochi ai avea nevoie ca sa nu mai vezi umbrele?...sau de cate urechi ca sa nu mai asculti gandurile?...sau cate guri ti-ar trebui ca sa nu mai rostesti ceea ce nu crezi?...
Daca ai incerca sa ma pictezi, cu ce culoare ai incepe? De cate nuante si clipe uitate ai avea nevoie? Sau cate altele similare ar trebui sa mai descoperi? Si totusi ai prefera sa le inventezi pe toate... Pe cine ai lasa sa-ti aleaga pensula? Pe nimeni! Ai picta cu degetele in incercarea de a ma simti in fiecare culoare, de a ma fragmenta in nuante si a ma forma superficial avand iluzia ca vesnicia intarzie sa se sfarseasca...
Imagineaza-ma daca poti: cineva pe care candva ai cunoscut, de care probabil chiar ti-a placut...
Imagineaza-ma ca fiind tu...

professions

{ Te iubesc! Imi place sa nu te vad si sa te iubesc! }

grievance

Deseneaza-mi sunetele pe spate cu o pensula uscata, coloreaza-mi cu grija amintirile pe buzele crapate si fa-ma sa doresc...

vacillation

Prinde-ma de mana si apoi da-mi drumul...Strange-me la piept si apoi alunga-ma...Striga-ma si apoi taci...Priveste-ma si apoi uita-ma...Primeste-ma si apoi vinde-ma...Gandeste-te la mine si apoi neaga tot...Asculta-ma si apoi minte-ma...Zambeste-mi si apoi pleaca...Doreste-ma si apoi renunta...Deschide-mi inima ca pe o floare si apoi calc-o in picioare...!!!...